23 August - hai la defilare!

Pe vremea cand copil fiind mergeam la defilari de 23 august, tarat de profesorii sau, mai tarziu, de directorii de intreprinderi prea zelosi, nu mi-as fi imaginat ca intr-o zi cineva nu va stii ce inseamna aceasta zi. Astazi am avut placuta surpriza sa descopar ca cineva nu stie ce inseamna 23 august, pe vechi. Pe scurt, eram in taxi si am zis ca pentru mine: "azi e 23 august, mare sarbatoare", la care taximetristul, care evident ca nu avea mai mult de 23-25 de ani (nu ma prea pricep la a estima varsta cuiva) m-a intrebat total surprins: "zau?! ce sarbatoare?". I-am explicat cum la 23 august 1944, dupa 4 ani de alianta cu nemtii, romanii au decis sa intoarca armele (asa se spunea, asa scria in manualele de istorie) impotriva lor si sa lupte alaturi de americani, englezi si rusi, pana la sfarsitul razboiului. La care taximetristul m-a intrebat, din nou surprins, "si atunci de ce ne-au luat rusii tezaurul?". Chiar asa, de ce?

numai idiotii nu-si schimba parerile

Am dreptul sa-mi schimb parerile de cate ori am eu chef. De ce? Pentru ca gandesc, nu sunt planta. Si daca am emis o opinie, nu inseamna ca e batuta in cuie, pot sa recunosc ca am gresit si sa-mi schimb acea opinie. Nu inseamna ca nu am coloana, verticalitate si mai stiu eu ce, daca ma razgandesc. Nu. Inseamna ca gandesc, ma adaptez, evoluez. Nu-mi mai spuneti "pai, data trecuta ai zis altceva!" Asa, si? Doar nu am emis o teorie a relativitatii restranse (se intoarce), am emis o idee, o opinie. Ieri te iubeam, azi te urasc. Maine, poate imi vei fi indiferent(a). Dracu' stie cum o sa mai evoluez. Cui nu-i convine, sa ma stearga din lista de prieteni de pe facebook! A, nu mai am cont. Asta e, ghinion, ai avut o sansa, ai ratat-o! Si, stii ce? Nici macar nu-mi pasa!
P.S. asta e un fel de pamflet, nu-i e dedicat nimanui, doar ca daca nu mai am cont de facebook, simt nevoia sa scriu undeva :)